Eroare
  • Eroare la încărcarea datelor.
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, un mare rugător şi un vrednic iubitor de ţară PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   

Alexandru BRICIU

V

iaţa Sfântului Calinic de la Cernica a fost marcată de cel puţin trei evenimente istorice majore: Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821, Revoluţia de la 1848 şi Unirea Principatelor Române de la 1859. Nici unul nu i-a fost străin, dimpotrivă: se creionează portretul unui om plin de dragoste pentru ţară, care s-a implicat real pentru o viaţă mai bună a românilor.

De la feudalism la o Românie modernă, Sfântul Calinic a trăit numeroase evenimente determinante pentru Ţara Românească: sfârşitul domniilor fanariote şi reînscăunarea domnilor pământeni, mişcări de mase populare, în două rânduri (1821 şi 1848), realizarea visului unirii cu Moldova, reformele lui Cuza, înlăturarea acestuia şi instalarea principelui străin, Carol I. Ca monah, şi-a împlinit ascultările şi s-a preocupat de progresul duhovnicesc, în rugăciune. Pe măsură ce a fost rânduit în misiuni mai grele, s-a dovedit a fi un vrednic conducător, capabil să gospodărească, pe rând, obştea unei mari mănăstiri, dar şi a unei întinse eparhii, lăsând în urmă o moştenire spirituală şi materială de care ne bucurăm până astăzi. Cuvintele părintelui Dumitru Stăniloae, rostite cu ocazia slujbei canonizării solemne a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica din 24 octombrie 1955, sunt relevante: „În acelaşi timp era un mare rugător şi un neîntrecut organizator“.

1821: Tânărul stareţ Calinic salvează obştea mănăstirii şi pe refugiaţii adăpostiţi

Evenimentele dramatice ale anului 1821 îl găseau pe Sfântul Calinic stareţ, de trei ani, la Mănăstirea Cernica. În luna mai, turcii pregătiseră invadarea Bucureştiului, pentru a înăbuşi revoluţia lui Tudor Vladimirescu. Fugind din calea lor, refugiaţii au găsit un loc de adăpost la Mănăstirea Cernica, prin grija stareţului Calinic. Când au aflat că mănăstirea din apropiere adăposteşte revoluţionari, turcii cantonaţi la Căţelu şi-au îndreptat tunurile spre aşezământ. În seara de 15 mai, tânărul stareţ a reuşit să liniştească spaima celor adăpostiţi, adunându-i la rugăciune. A doua zi, a trimis o scrisoare paşei de la Căţelu, convingându-l că mănăstirea nu ascunde fugari, ci îngrijeşte oameni nevoiaşi şi lipsiţi de apărare, bătrâni, bolnavi, copii şi femei. Comandantul turc nu numai că renunţa la planul de distrugere a mănăstirii, ci trimitea şi o gardă de ostaşi care s-o ocrotească, în continuare, de alte atacuri. Nota Atanasie Mironescu în „Istoria Mănăstirii Cernica“: „De-a lungul vieţii sale, Sfântul Calinic s-a aflat de multe ori alături de norod în luptele şi aspiraţiile sale, dar pare că niciodată sufletul său nu a vibrat atât de puternic, la unison cu sufletul mulţimii necăjite, ca în acea seară de mai, când s-a arătat o dată mai mult puterea fără de margini a rugăciunii...“.

Citeşte mai mult...
 
Concert în cinstea Sfântului Calinic de la Cernica, ocrotitorul ASCOR PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   

C

Cu ocazia sărbătoririi Sfântului Calinic de la Cernica, ocrotitorul Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR), la Iaşi va avea loc concertul cu titlul „De la moarte la viaţă“, închinat Patimilor Mântuitorului. Concertul se va desfăşura cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, mâine, la ora 13:00, în Sala „dr. Iustin Moisescu“ a Centrului Eparhial Iaşi. Vor concerta Corul „Învierea“ al ASCOR - filiala Iaşi, Cvartetul Mănăstirii Dimitrie Cantemir din judeţul Vaslui, Corul „Dignus“, Corul „Sfânta Teodora“ al Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi şi Corul de elevi al Liceului „Octav Băncilă“ din Iaşi. (C.C.)

Sursa: Ziarul Lumina - Sambata, 11 Aprilie 2009

 
Memoria zilei PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   

†) Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica (pomenirea morţilor - Sâmbăta lui Lazăr)

S

fântul Calinic s-a născut în Bucureşti, la 7 octombrie 1787, şi a primit la botez numele Constantin. La 20 de ani s-a dus la Mănăstirea Cernica, unde, după un an, a fost tuns călugăr, cu numele Calinic, iar peste o lună a fost hirotonit ierodiacon. După cinci ani a fost hirotonit preot, iar după alţi cinci ani a fost ales stareţ al mănăstirii, pe care a condus-o timp de 31 de ani. În anul 1850, Sfântul Calinic a fost ales şi sfinţit episcop al Râmnicului. A zidit biserica episcopiei, împodobind-o cu pictură şi odoare scumpe, şi a dat o viaţă nouă tiparniţei bisericeşti, scoţând multe cărţi de slujbă şi de zidire sufletească. A ridicat o biserică la Schitul Frăsinei, cu chilii împrejur. Sfântul Calinic a păstorit în scaunul de la Râmnic vreme de peste 16 ani, după care, simţindu-se slăbit de bătrâneţe şi bolnav, a revenit la Mănăstirea Cernica, unde a mai trăit aproape un an, până la 11 aprilie 1868. A fost îngropat, după dorinţa sa, în tinda Bisericii „Sfântul Gheorghe“.

Citeşte mai mult...
 
Poza zile PDF Imprimare Email
Scris de Administrator   

2C

titoria Sfântului Cuvios stareţ Gheorghe de la Cernica, din anul 1804, Biserica „Sfântul Lazăr“, din cimitirul Mănăstirii Cernica, reprezintă o adevărată bijuterie din punct de vedere arhitectonic - asimetrică, zveltă, plan trilobat, două coloane la intrare şi scara pe stânga. În partea de jos a bisericii se află camera mormintelor.

Sursa: Ziarul Lumina - Marti, 14 Aprilie 2009

 

 


Pagina 4 din 5

Ziarul Lumina - Actualitatea Socială

Parteneri